Uimirea, o emoție necesară vieții

Uimirea este definită ca fiind sentimentul de a fi în prezența a ceva superior- o operă de artă, măreția naturii sau ceva ce depășește capacitatea noastră de înțelegere a lumii, și ne face să simțim că suntem doar o mică parte a acestui Univers vast și interconectat.

Superemoția pe care o au toți copiii când totul este nou și viața este o aventură, se pierde odată cu înaintarea în vârstă și cu luarea poverii pentru grija zilei de mâine.

“Unde ești tu, când nu ești în tine?”

În starea de uimire omul trebuie să stea pe loc și să privească spre sine. Ceea ce faci în afara ta să fie o reflexie a ceea ce se întâmplă în interiorul tău.

Suntem înconjurați de minuni, iar în lipsa noastră de atenție asupra lor pierdem o poartă deschisă către bucurie și un tratament gratuit împotriva depresiei.

“Omul care nu poate fi stăpânit de uimire este o pereche de ochelari în spatele cărora nu sunt ochi. ”                    T. Carlyle

Timpul, cel mai de preț dar al nostru se scurge continuu, nu-l putem întoarce sau recupera, dar cu ajutorul uimirii putem face timpul să se oprească în loc.

Este de ajuns să ne oprim pentru câteva secunde, să deschidem bine ochii, să punem pauză gândurilor și să experimentăm uimirea la fiecare pas.

Simte mirosul ploii, căldura razelor de soare, adierea plăcută a vântului sau vocea suavă a propriului copil, toate aceste daruri sunt neprețuite.

Hai să fim prezenți și să ne bucurăm de viață! Să lăsăm grijile și problemele pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *